Faustul de la Sibiu

Drumul spre Sibiu nici macar nu a fost atat de greu precum ma asteptam. Intodeauna mi-a placut vara si verdele crud care-o defineste. Faust se joaca la Sibiu, intr-o hala industriala dezafectata de 7 ani. Ani in care a luat nenumarate premii. Purcarete a reusit inca o data sa dea lovitura. De fapt a dat-o de mult. Acum doar culege laurii. Ghinionul demersului nostru a fost ca vazusem deja piesa "Furtuna" pe care a montat-o la Craiova. Mare dezamagire prin urmare. Practic Purcarete si-a adunat frumusel ideiile din Faustul de la Sibiu si le-a transpus la Craiova in Furtuna. Multa hartie pe scena, acelasi dulap, aceasi tipologie de facepainting a actorilor. Dincolo de ceea ce ma seaca pe mine in Romania in domeniul cultural : arta de dragul artei, dus la extrem. Nu jucam de fapt pentru public ci pentru ca elita sa aprecieze arta noastra. E marele of al artistilor romani. Indiferent ca e vorba de actori, de regizori, de scenaristi sau pur si simplu de producatori. In mai bine de 20 de ani care-au trecut  am vazut vreo 5 sau 6 filme bune, in care oamenii au reusit sa sparga tiparele : "Eu cand vreau sa fluier, fluier", "Loverboy", "Concertul", "California Dream", "Dupa dealuri", si "Pozitia copilului". Al dreaq de subtire daca e sa fiu extrem de sincer si daca e sa iau in considerare potentialul urias al actorilor romani. Faust e o explozie de energie si intr-adevar o punere in scena plina de artificii si simboluri. Totul e sa fi citit Faust inainte. Altfel nu ai nici o sansa. Din nou elitismul bate-l vina. Da, merita vazuta. Asta fara indoiala. In acelasi timp inca o dezamagire legata de Purcarete. Pana la urma, desi isi doreste sa nu fie comercial sfarseste prin a face arta de dragul artei intr-un mod elitist gasind insa subterfugiile pentru a produce bani si in lipsa ideilor .... Jos palaria insa in fata lui Ilie Gheorghe si mai ales in fata Ofeliei Popii. Excelent joc. Chiar si dupa 7 ani.